2002
1:02 AM
După ce mi-ai dat mesajul îmi venea să vin la tine să te strâng în braţe. Da’ n-am cum… Mă gândeam chiar să vin şi să-ţi arunc cu pietricele în geam ca să te văd, da’ nu pot. Aşa că îţi scriu şi îţi pun scrisoarea în uşă mâine dimineaţă…adică…acum!
Vreau să-ţi spun că ai o minte adorabilă, deosebit de interesantă şi fascinantă! E naşpa când vorbeşti singur (ştii şi tu!). Aştepţi replica celuilalt, da’ nu vine… E, acum tu m-ai fi intrebat:
- Adică cum interesantă?!
- E, nu ştiu…aşa…
- Cum, mă? Păi, zi-mi! Ce te face să zici aşa?
- Mă, îmi place cum gândeşti, ce să mai zic!
Ea zâmbi şi îl sărută destul de lung, după care zise:
- Te iubesc, D.!
- Şi eu…
- Mult, mult?
- Mult, mult de tot! Şi te iubesc şi te ador! Scumpa mea. Şi el o îmbrăţişă puternic după care o pupă scurt pe obraz.
Aşa suntem noi, P.!
Nu-mi place să mă răstesc la tine, că ţi-aş mai scrie io de cum e să fii băiat, să ai prieteni de atâta timp, cum iubeşte un băiat, cum îţi place ţie să se tragă de tine, să te simţi dorită, cum cred eu că iubeşte o fată…
Mă iubeşti, mă!… Ştiu eu! Şi io te iubesc. Da’ altfel o arăţi când ea nu te vrea (cum îţi place ţie!) şi altfel când îţi spune şi ea, în sfârşit, că te doreşte şi te adoră. Tu vrei mereu să fii cu o traptă deasupra celuilalt. Aşa eşti tu, din reflex.
Şi vreau să-ţi aduci aminte de câte ori mi-ai spus iartă-mă, scuză-mă în momentele când ne-am certat. De destule ori ne-am certat, da’ io nu am voie să pun un botuleţ din ăla scump, să-mi feresc capul când vrei să mă săruţi, să-ţi implori iertarea, iar eu consider că am facut bine că am aşteptat să vii în C., să nu te cred când îmi spuneai că stai nu ştiu câte luni pentru măriri. Poate îţi dai seama de un moft al tău.
Iartă-mă nu poţi să spui, iarăşi, prin propria natură. Da’ am considerat spus atunci când mi-ai dat mesaj să vin la gară.
Nu mai vreau nimic material de la tine, decât iubire. Să mă iubeşti şi să fii pe aceeaşi treaptă cu mine. Că aşa înţeleg eu “iubirea”. Şi când vrei pe cineva tare de tot îţi învingi mândria şi mai spui şi “iartă-mă”, câteodată…
Sper să mă iubeşti, io te iubesc cu toată inima mea!